Zilele trecute am fost contactat pe net de o persoană care s-a liberat de multi ani dintr-un penitenciar românesc... Nu mai tinea minte foarte multe dintre cele întâmplate în perioada detentiei, nici eu nu-mi aminteam numele lui si nici nu puteam să-l asociez cu un chip, dar stia că a fost sprijinit...
Am înteles din nou si din nou că uneori contează atât de mult câteva cuvinte... Contează chiar si necuvintele, doar să stie omul că esti acolo si că-l asculti... Stiu că se întâmplă să nu ne vedem rezultatele muncii si că unii dintre noi îsi găsesc cu greu hrană pentru motivatie... Totusi, dragi colegi, această hrană există... O găsim în interiorul nostru, în credinta pe care o avem si în interactiunea cu oamenii. Indiferent ce ar spune statisticile cu privire la recidivă, e importantă fiecare "stea de mare" care ajunge acolo unde îi este locul.
Din păcate, integrarea profesională e foarte dificilă în România, atât pentru cei care au fost în detentie, cât si pentru ceilalti. Unul dintre cei care au plecat din tară ne-a scris. Spre deosebire de altii, nu a mai comis infractiuni...
Un astfel de om a părăsit România având asupra lui 200 de euro împrumutati si o geantă de voiaj. Ajuns în Madrid, a dormit trei nopti sub cerul liber si a suferit de foame...până când...un alt român, necunoscut atunci, dar prieten bun în prezent, l-a ajutat să se angajeze în constructii. Nu i-a cerut nimic pentru ajutorul dăruit, dar l-a îndemnat ca, la rândul lui, să ajute si el pe cineva...
Acum, omul nostru are o meserie stabilă. Lucrează la o fermă, câstigă 900 de euro pe lună, a cunoscut iubirea vietii lui si are o familie frumoasă, plină de viată, după cum el însusi ne spune...
În România era sărac si mereu tentat spre noi infractiuni, în Spania e un om la locul lui. Nu a uitat promisiunea făcută si, la rândul său, a ajutat o familie abia venită. Nu pot decât să mă bucur pentru el. Are o poveste demnă de a fi pusă pe hârtie. Si, ca orice poveste frumoasă, îi doresc să aibă si nelipsitul "au trăit fericiti până la adânci bătrâneti".
Am înteles din nou si din nou că uneori contează atât de mult câteva cuvinte... Contează chiar si necuvintele, doar să stie omul că esti acolo si că-l asculti... Stiu că se întâmplă să nu ne vedem rezultatele muncii si că unii dintre noi îsi găsesc cu greu hrană pentru motivatie... Totusi, dragi colegi, această hrană există... O găsim în interiorul nostru, în credinta pe care o avem si în interactiunea cu oamenii. Indiferent ce ar spune statisticile cu privire la recidivă, e importantă fiecare "stea de mare" care ajunge acolo unde îi este locul.
Din păcate, integrarea profesională e foarte dificilă în România, atât pentru cei care au fost în detentie, cât si pentru ceilalti. Unul dintre cei care au plecat din tară ne-a scris. Spre deosebire de altii, nu a mai comis infractiuni...
Un astfel de om a părăsit România având asupra lui 200 de euro împrumutati si o geantă de voiaj. Ajuns în Madrid, a dormit trei nopti sub cerul liber si a suferit de foame...până când...un alt român, necunoscut atunci, dar prieten bun în prezent, l-a ajutat să se angajeze în constructii. Nu i-a cerut nimic pentru ajutorul dăruit, dar l-a îndemnat ca, la rândul lui, să ajute si el pe cineva...
Acum, omul nostru are o meserie stabilă. Lucrează la o fermă, câstigă 900 de euro pe lună, a cunoscut iubirea vietii lui si are o familie frumoasă, plină de viată, după cum el însusi ne spune...
În România era sărac si mereu tentat spre noi infractiuni, în Spania e un om la locul lui. Nu a uitat promisiunea făcută si, la rândul său, a ajutat o familie abia venită. Nu pot decât să mă bucur pentru el. Are o poveste demnă de a fi pusă pe hârtie. Si, ca orice poveste frumoasă, îi doresc să aibă si nelipsitul "au trăit fericiti până la adânci bătrâneti".
O steluta aruncata inapoi in mare...
RăspundețiȘtergereDin fericire, e o stelută cu vointă si cu putere de a intra în mare.
RăspundețiȘtergereUn feedback ca asta ma energizeaza....
RăspundețiȘtergereSi un exemplu concret ca marea te primeste daca ii respecti organizarea si regulile... :)
RăspundețiȘtergere...si chiar dacă-l împinge pe om spre mal, el poate găsi în sine splendida încăpătânare de a rămâne liber. :)
RăspundețiȘtergerepentru multi dintre ei este o usurare sa iasa, undeva, unde nimeni nu-i cunoaste isi pot incepe viata fara acea eticheta, care de multe ori e folosita fara vreun motiv anume, numai sa umileasca si sa-l ingenungheze
RăspundețiȘtergere