Fundatia Rafael, specializată în
asistarea persoanelor cu dizabilităti, a sustinut o serie de spectacole de
teatru inspirate din vietile si preocupările beneficiarilor săi. “Primăvara
sufletelor”, ultima piesă pregătită până în prezent, a încoltit odată cu primii
ghiocei de anul acesta, sub forma unei idei, a crescut lin, a înflorit în miezul primăverii, în toată splendoarea actorilor săi si a dat roade în lunile
mai-iunie, când, de pe diverse scene, spectatorii au fost invitati să simtă savoarea trudei de zi cu zi a actorilor, care au stiut să-si descopere abilităti,
dincolo de dizabilitati, acolo unde este Omul, în toată splendoarea lui.
Ceea ce mi s-a părut, însă,
fascinant, a fost că, desi roadele artistice au fost culese pe îndestulate de
toti cei care au trecut pragul sălilor în care au avut loc spectacolele, unele
dintre fructe au hrănit seminte. Astfel, ultima zi a spectacolelor a fost impregnată,
pe lângă emotiile firesti ale dăruirii către public, de întrebarea: “Când începem o nouă piesă?” Ca o briza învăluitoare s-a răspândit si se auzea
aceasta întrebare venind de pe buzele fiecărui actor.
Era începutul lunii iunie…
Freamătul pregătirii unui nou spectacol începuse… Semintele n-au mai fost
răspândite de mâinile celor care se îngrijeau, căci singure au coborat din
fructele coapte si s-au asezat, noi plante să aducă la suprafată.
Astfel, încet-încet, o nouă piesă de teatru a început să prindă contur. Asezati stând la mese, ideile au început să curgă, să se deseneze frumos într-un peisaj comun impresionant, să se astearnă pe hartie și, în curând, să dea viată unei noi povesti despre perseverentă,
prietenie si talent.
Noi am început… Primul gong îl
veti auzi la toamna. J
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu