Prevenirea infractionalitătii (3)

Ori de câte ori le-am vorbit tinerilor, în cadrul actiunilor de prevenire a infractionalitătii, am simtit nevoia să mă refer la minciuna/adevărul de la baza fiecărei actiuni/inactiuni. Am mai amintit pe acest blog vorba părintelui Bastovoi, în fata justificării menite să ne scape de remuscarea firească a celui care se codeste atunci când i se cere ajutorul. Ne spunea părintele că, în loc să ne tot găsim motive pentru care, chipurile, nu ar util să ajutăm, adică în locul ipocritelor rationalizări, să punem simplul si sincerul: "Nu-i asa că esti purcel si nu vrei să ajuti?"

La baza oricărei actiuni imorale stă o minciună sau cel putin un gând ipocrit. Să ne imaginăm o coadă la...orice. Cine are chef să stea la coadă? Nimeni. Dacă ne-am băga în fată? Ar fi ceva, dar am avea nevoie de un gând care să ne scape de sentimentul de vinovătie. Dacă la coadă stau pensionari, am putea să ne spunem că ei au destul timp, că doar sunt în pensie, nu? Storc banii poporului si mai vor să ne ia si timpul, nu? Dacă e vorba despre femei însărcinate care asteaptă cuminti la coadă, ce? Le-am lăsat noi însărcinate? Probabil sunt în concediu prenatal, asa că si ele au timp. Noi, bineînteles, ne grăbim.

Ei bine, dacă pentru a ne aseza cu nesimtire în fată depunem un astfel de efort pentru a ne minti, cu atât mai mult ne putem gândi la minciuni care însotesc fiecare act imoral si, mai ales, ilegal.

Dacă ati auzi sau ati citi rationalizările pedofililor, ati vedea că ei utilizează o filosofie destul de sofisticată, tocmai pentru a-si justifica teribilele pulsiuni. Traficantii de droguri, la rândul lor, au o serie de rationalizări cu argumente istorice, filosofice si pseudostiintifice. Cu cât infractiunea este mai urâtă, cu atât minciunile care stau la baza ei sunt mai sofisticate. De obicei, minciunile care stau la baza infractiunii pe care o comite traficantul de droguri se potrivesc cu cele ale potentialilor consumatori.

Cei care promovează infractiunea si imoralitatea, fie că sunt "gulere albe", uneori persoane apreciate, prin urmare, cu atât mai periculoase, fie că sunt niste personaje dubioase de la colt de stradă, aduc cu ele minciuna.

Orice actiune de prevenire a infractionalitătii promovează, prin urmare, adevărul în amănunt, vădirea minciunii care stă la baza gândului imoral.

"Învată să te privesti asa cum esti, iar...dacă uneori te rusinezi, esti pe drumul cel bun..." Asta ar fi esenta unei lectii de prevenire a infractionalitătii.

Prevenirea infractionalitătii (2)

Mai avem cam o jumătate de oră până la întâlnirea cu elevii clasei a XII-a de la singurul liceu al unui linistit orăsel transilvan... Intrăm într-o patiserie... O plăcintă, o cafea, o poveste si o...manea. La iesire...cum nu se poate mai bine: ne salută un fost detinut, coborât dintr-o masină cam ponosită (nici infractorii nu mai sunt ce au fost) si intră în vorbă cu noi... Aflu că tocmai a fost la politie, pentru o verificare "de rutină"... Figurile prietenilor săi, încă necunoscute nouă, nu par a sustine strădania lui de a se zugrăvi ca băiat bun... Nici nu e cazul. Nu păcăleste pe nimeni.

Ne grăbim spre liceu, iar fostul si viitorul detinut ne urează toate cele bune... Intrăm în clasă... Elevii par mai putin interesati de subiect...pentru putin timp. Zumzetul lor, însă, se diminuează, câteva hăhăituri mai izbucnesc, apoi...linistea se asterne si elevii redevin cei din urmă cu 12 ani, când stăteau cumintei în băncutele lor si sorbeau fiecare cuvânt al învătătoarei. Treptat, arcuitele întrebări tâsnesc cu istetime si culeg cu sârg răspunsuri... Armonia se asterne în sală si simtim bucuria de a fi acolo...

Ora se termină, iar noi mai rămânem la o cană de vorbă cu directorul scolii... Ne-a plăcut în acea scoală si iesim cu sentimentul lucrului bine făcut... La iesire...câteva eleve trec vesele pe lângă noi... Sunt asteptate... Într-o doară...mă uit spre cel care le asteaptă... Privirea îmi rămâne atintită spre el. Mda... E chiar...fostul...viitor...detinut. Or fi participat fetele la ora destinată prevenirii infractionalitătii, n-or fi participat? S-o fi prins ceva de ele? Doar viitorul va descoperi asta, dar nu oricui.

P.S.: Cunosc multi fosti detinuti despre care cred cu tărie că sunt si vor rămâne oameni liberi, dar acesta, din păcate, mai are multi pasi de făcut spre libertate. Da, asa e... Prevenirea recidivei e o formă de prevenire a răspândirii infractionalitătii.

Prevenirea infractionalitătii (1)

Prevenirea infractionalitătii este una dintre misiunile nobile ale oricărui adult implicat în formarea tinerilor. E posibil ca tinerii să perceapă oarecum superficial ideea de privare de libertate. Am întâlnit oameni care, păcăliti de faptul că detinutii au acces la televizor, au senzatia că detentia nu e atât de gravă.

Vă propun să faceti cu tinerii, în cazul în care nu aveti posibilitatea efectuării unor vizite la penitenciar, a unor discutii cu persoanele private de libertate si cu cei care se ocupă de ele, ori chiar si atunci, un mic exercitiu de imaginatie...

Spuneti-le asa:

"Să ne imaginăm că, pentru o greseală pe care ati făcut-o, părintii vostri au luat decizia de a vă interzice să iesiti din camera voastră o zi... Cum credeti că ar fi? Neplăcut, nu? Neplăcut, dar... trece...

Hmmm... Dar să ne imaginăm că pedeapsa nu ar fi de o zi, ci de o săptămână... Dar dacă...ei ar lua decizia de a vă interzice, pentru acea săptămână, accesul la calculator si la telefonul mobil?

Să ne imaginăm mai departe că pedeapsa nu ar fi de o săptămână, ci de o lună... Sau de un an...

Un an...petrecut în camera voastră, în care vă simtiti în sigurantă... Dar cum ar fi dacă...în loc de camera voastră...pedeapsa ar trebui să o faceti într-o cameră ostilă, cu gratii, cu o usă metalică...o usă care sună puternic...cu zăvoare... Iar acolo nu ati fi singuri...ci împreună cu alte persoane, care...au ajuns acolo pentru tot felul de infractiuni: violuri, vătămări corporale, omor etc."

Exercitiul de imaginatie se poate opri aici sau poate fi continuat... Efectul său este mereu puternic. Nimănui nu i sa va mai părea că detinutii o duc bine... Apoi...pot fi povestite diverse situatii în care au ajuns tinerii care au comis infractiuni. Pe liceeni i-a pus mereu pe gânduri cazul unui băiat care era în clasa a XI-a la un liceu foarte bun si care a comis, în urmă cu 12 ani, o infractiune pentru care a primit o pedeapsa pe care încă o mai execută...

De obicei, ei reactionează încă de la pedeapsa de o săptămână, mai ales când, în cadrul exercitiului de imaginatie, nu mai au acces la calculator si la telefon mobil. Pedeapsa de a sta un an în camera lor li se pare îngrozitoare, iar varianta unei camere ostile li se pare de neconceput, iar varianta ca în camera aceea să stea cineva 3, 5 sau 10 ani li se pare de-a dreptul de neimaginat. Cazul concret al celui care a executat 12 ani trezeste interesul total pentru mesajul preventiv. De atunci...le puteti spune orice. Nu mai aveti nicio sansă de a deveni plictisitori. Chiar si cei mai reticenti si mai putin atenti la început, vor fi aliatii vostri...

Am văzut si am auzit abordări diferite... Fiecare poate fi eficientă, dacă tinerii devin interesati si responsabilizati. Am atâtea să scriu despre prevenire... Cu greu...mă opresc aici. Stiu că si voi aveti multe idei. Oricum...voi mai reveni... :)