tag:blogger.com,1999:blog-9749260183878303812024-03-14T05:53:49.705+02:00Revista de (re)integrare socialăAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.comBlogger113125tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-49917782784575612532015-02-27T23:54:00.001+02:002015-02-27T23:54:37.696+02:00Pilde ale sfinților închisorilor către neliberii zilelor noastre (1)<a href="http://1.bp.blogspot.com/-NASXduo8ZZ0/VPDnj72ytHI/AAAAAAAAA1A/wPg33ibbV40/s1600/1465138_636461389745461_1704785745_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-NASXduo8ZZ0/VPDnj72ytHI/AAAAAAAAA1A/wPg33ibbV40/s1600/1465138_636461389745461_1704785745_n.jpg" height="240" width="320" /></a>Închisorile comuniste ale anilor 50'-60' au fost pline de sfinți și de eroi, de oameni ale căror singure "vinovății" erau credința, iubirea, curajul și onoarea. Mai întâlnim azi aceste valori măcar pe treptele universităților ori pe cele ale altor instituții? Probabil că da, dar trecem orbiți de strălucirea zornăitoare a tinichelelor de zi cu zi.<br />
<br />
Sunt sfinți care trec pe lângă noi, deghizați în pensionari, sunt oameni virtuoși ascunși dincolo de chipuri obișnuite, pe care doar privirile, vorbele bune și faptele îi trădează ca fiind oameni deosebiți, plini de bunătate, dar cine are timp să privească spre cele ale veșniciei într-o lume aflată în continuă accelerare spre nicăieri?<br />
<br />
Penitenciarul era pentru deținuții politici un spațiu al mărturisirii extreme, al jertfei și al căii spre umanitatea teocentrică. Astăzi, pentru cei care au ajuns dincolo de gratii în urma încălcării legii, el este un loc al potențialei reflecții, un loc în care nonvalorile venite odată cu oamenii care le poartă pot fi anihilate de înșiși cei care au lăsat ca răul să muște din darul suprem și pot fi înlocuite cu valori îndelung contemplate, apoi interiorizate în viața de zi cu zi.<br />
<br />
Răul devenit banal în afara detenției și binele bagatelizat în lumea largă capătă alte valențe între ziduri. De aceea, un proiect capabil ca în viețile celor care au comis diverse infracțiuni, de la furturi simple, până la abominabile crime ori violuri, să aducă exemple de trăire și de dăruire ale sfinților închisorilor este mai mult decât util. <br />
<br />
Vom prezenta în articolele următoare idei și trăiri apărute în timpul discuției cu cei 30 de deținuți care participă în aceste luni la dezbaterile menite să aducă în viețile noastre prinosul de iubire al celor care făcut pentru noi toți mărturisiri de credință și de dăruire, prin jertfitoare fapte în iadul comunist. Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-79444803019718640812014-12-30T21:50:00.000+02:002014-12-30T21:52:33.359+02:00Scrisori de suflet<a href="http://3.bp.blogspot.com/-7SZAUVZQC9s/VKL-n6cSXYI/AAAAAAAAA0Y/GvtZx3MJMnU/s1600/IMG_0928%5B1%5D.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-7SZAUVZQC9s/VKL-n6cSXYI/AAAAAAAAA0Y/GvtZx3MJMnU/s1600/IMG_0928%5B1%5D.JPG" height="240" width="320" /></a><span style="font-family: Arial;"> La iniţiativa Asociaţiei “Sfânta Maria” din comuna Cristian, jude</span><span id="yiv9039386007yui_3_16_0_1_1419936989433_2518" lang="RO" style="font-family: "Arial", "sans-serif";">ţul Braşov, 35 de copii asistaţi de organizaţie le-au trimis deţinuţilor scrisori de Crăciun. Luând la întâmplare o scrisoare, cităm: </span><span id="yiv9039386007yui_3_16_0_1_1419936989433_2464" style="font-family: "Arial", "sans-serif";">“…m-am g</span><span id="yiv9039386007yui_3_16_0_1_1419936989433_2462" lang="RO" style="font-family: "Arial", "sans-serif";">ândit că eşti singur şi îţi este greu să fii închis între patru pereţi. Eu ştiu că tu, cu toate că ai ajuns după gratii, poate nu voiai să faci ce ai făcut, dar, din păcate, ai ajuns în culmea disperării şi nu ţi-ai dat seama ce faci, iar acum ai în suflet o mare durere.</span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";">”</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"></span><span style="font-family: Times New Roman;"></span><br />
<div id="yiv9039386007yui_3_16_0_1_1419936989433_2460" style="margin: 6pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "sans-serif";">Preluând gândul bun care a stat la baza acţiunii asociaţiei, le-am împărţit deţinuţilor scrisorile şi i-am îndemnat să le răspundă copiilor, trimiţându-le scrisori deschise, tot prin intermediul coordonatorilor proiectului. Un mic citat dintr-o scrisoare de răspuns poate oferi o idee despre spiritul cu care au fost primite r</span><span lang="RO" style="font-family: "Arial", "sans-serif";">ândurile</span><span id="yiv9039386007yui_3_16_0_1_1419936989433_2516" style="font-family: "Arial", "sans-serif";"> copiilor: “</span><span id="yiv9039386007yui_3_16_0_1_1419936989433_2459" lang="RO" style="font-family: "Arial", "sans-serif";">Îţi mulţumesc frumos pentru această scrisoare. Acum nu mă mai simt singur şi trist de Crăciun, m-ai făcut să îmi amintesc că oamenii pot fi buni şi iertători.</span><span style="font-family: "Arial", "sans-serif";">”</span></div>
<div style="margin: 6pt 0in; text-align: justify;">
</div>
<div id="yiv9039386007yui_3_16_0_1_1419936989433_2458" style="margin: 6pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "sans-serif";">Foarte interesantă a fost discuția la care am avut șansa să fiu părtaș cu cei 35 de deținuți care au fost destinatari și, ulterior, expeditori ai scrisorilor. Mulți copii au folosit expresia "omule bun" și eram foarte curios să aflu cum au primit cei de după gratii acest mod de adresare. Cei mai mulți s-au simțit atrași într-o lume a inocenței, a copilăriei și a purității și și-au amintit de vremurile în care ei înșiși erau copii buni. Combinația aceasta între copilul din om și părintele actual ori viitor, între vlăstarul cu visuri frumoase și adultul strivit de responsabilități neasumate la timp, între remușcările omului încă tânăr și speranțele sale încă vii poate duce uneori la revoluții interioare din care câștigător (sau nu) iese umanul din fiecare individ și învingătoare poate fi umanitatea din comunitate. </span></div>
<div style="margin: 6pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"></span> </div>
<div style="margin: 6pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "sans-serif";">Astăzi copiii și-au învins temerile și prejudecățile. Mâine ei vor fi adulți. Viitorul sună bine. :)</span></div>
<div style="margin: 6pt 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "sans-serif";"></span> </div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-56686213293299044432014-03-11T17:37:00.000+02:002014-03-11T18:41:38.195+02:00Vis recucerit<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-CwPY__VKcQ4/Ux88rh0OJvI/AAAAAAAAAso/JwWjcB7Cx58/s1600/iarna.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-CwPY__VKcQ4/Ux88rh0OJvI/AAAAAAAAAso/JwWjcB7Cx58/s1600/iarna.JPG" height="200" width="320" /></a></div>
Penitenciarul este un loc în care cel care a produs suferinţă se poate regăsi şi are şansa unei reevaluări a valorilor şi a atitudinilor proprii, astfel încât viaţa să recapete sensul cel dintâi. Deseori suntem tentaţi să îi judecăm suplimentar pe cei închişi, dar vă propun un exerciţiu: să încercăm să ni-i imaginăm cum erau ei când erau copii, nevinovaţi, aşa cum mamele lor i-au adus pe lume. Multe încercări trec peste noi toţi... Unele ne doboară, altele ne slăbesc, dar avem mereu şansa de a ne ridica şi de a regăsi omul cel de la început.</div>
<br />
Constantin este un astfel de om. Ştie care îi sunt defectele, îşi cunoaşte calităţile şi e pregătit să îşi înfrunte viaţa. Încă de la începutul detenţiei atitudinea lui a fost de asumare, iar dorinţa era ca timpul, care oricum trece pe lângă fiecare, să nu se ducă în zadar. Încet, încet, s-a pus pe reconstrucţie. Dacă ar fi fost în libertate poate că nu ar fi simţit această nevoie sau nu ar fi avut timp pentru ea, dar dincolo de gratii timpul se scurge altfel. Parcă ar fi o realitate paralelă, cu alte coordonate.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<object class="BLOGGER-youtube-video" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0" data-thumbnail-src="https://i1.ytimg.com/vi/mRMp-Uxv8_A/0.jpg" height="266" width="320"><param name="movie" value="https://www.youtube.com/v/mRMp-Uxv8_A?version=3&f=user_uploads&c=google-webdrive-0&app=youtube_gdata" /><param name="bgcolor" value="#FFFFFF" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><embed width="320" height="266" src="https://www.youtube.com/v/mRMp-Uxv8_A?version=3&f=user_uploads&c=google-webdrive-0&app=youtube_gdata" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true"></embed></object></div>
Începutul detenţiei este, pentru fiecare om care trece pragul unei camere de deţinere, unul de zbucium, dar şi de reflecţie. Din fericire, deţinutul are alături specialişti care analizează împreună cu cel aflat în căutare unde nu a funcţionat ceva bine, care îi sunt nevoile de asistenţă şi ce i-ar fi de ajutor să schimbe. Atunci se face evaluarea şi se fac recomandări de intervenţie. Nevoile lui esenţiale au fost de a-şi identifica impulsurile care l-au adus în acea situaţie şi de a le canaliza prosocial, de a înţelege de ce anume i-ar fi bine să se ferească, unde şi cum să reechilibreze. Astfel, a urmat programe în funcţie de ceea ce avea de recuperat, a făcut şi un curs de calificare şi iată-l pe drumul spre libertate.<br />
<br />
Porţile exterioare nu se deschid încă pentru el, căci mai are încă de ispăşit, dar cele interioare sunt în mare parte deschise, iar libertatea are toate şansele să devină pentru el, dincolo de nevoie, o valoare esenţială, aşa cum sunt viaţa, frumosul, adevărul, respectul faţă de ceilalţi şi faţă de sine.<br />
<br />
Da, Constantin a avut nişte visuri şi pe unele le-a frânt, dar mai trainice sunt acum rădăcinile lui, mai puternică este dorinţa de a se împlini în familia sa şi de a aduce bucurie. A trebuit să treacă prin asta pentru a ajunge aici. Fericiţi cei care nu avem nevoie de această lecţie pe pielea noastră. Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-46514025730783083802014-03-09T17:49:00.000+02:002014-03-09T17:51:23.067+02:00Baciul, graţierea şi demnitatea românească<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-Z_FbrcmAyQQ/UxyNKz29gII/AAAAAAAAAsY/fV1f6yUYwt8/s1600/gica.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-Z_FbrcmAyQQ/UxyNKz29gII/AAAAAAAAAsY/fV1f6yUYwt8/s1600/gica.jpg" /></a></div>
O întreagă isterie naţională a cuprins spaţiul media odată cu arestarea uşuraticilor "grei" ai fotbalului românesc. "Apărătorii" valorilor eterne româneşti urlă din toţi rărunchii (oare pe câţi bani?) că e un sacrilegiu să îl închizi pe Gică Popescu. Un om care a avut Europa la picioare şi care a apărat sărăcia românească, lăcrimând când i se cânta imnul şi luptându-se pentru victoria pe care noi toţi o simţeam ca fiind a noastră, a tuturor, a ajuns dincolo de gratii.<br />
<br />
E dureros că se întâmpla asta, că un astfel de om iese pătat din mocirla afacerilor dâmboviţene. Îl plângem că este în puşcărie, dar mai mult l-aş plânge că a intrat în sarabanda necurată a becalilor şi a borcilor. Faptul că este un simbol al românismului nu este un motiv de graţiere. Dimpotrivă, e o circumstanţă morală agravantă, pentru că avea de apărat nu doar onoarea lui, ci şi a României, cu care atât de des s-a identificat.<br />
<br />
Dacă el este cu adevărat Baciul fotbalului românesc, dacă este omul vertical cu care ne-am obişnuit, îşi va asuma până la capăt şi consecinţele, iar ipocritele valuri politicianiste se vor stinge în faţa demnităţii lui.<br />
<br />
În loc să promoveze petiţii patriotarde şi graţieri de paradă, ar fi mai simplu pentru cei care influenţează viaţa publică să creeze un cadru instituţional care să le dea o şansă de reintegrare socială celor care deja şi-au asumat responsabilitatea, şi-au executat pedeapsa, au beneficiat în perioada detenţiei de educaţia pe care nu au primit-o în libertate şi care chiar vor să se reintegreze, dar nu au nici măcar un asistent social după liberare, spre deosebire de cei însoţiţi de armate de avocaţi încă din primele zile de cercetare.<br />
<br />
Iar "promotorilor valorilor naţionale" le-aş arăta o grămadă de profesori, de oameni de cultură şi de cercetători rupţi în fund. Unde sunt argumentele lor în faţa situaţiei jenante a acestor oameni? Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-50027144182148180232014-03-09T09:47:00.001+02:002014-03-09T09:47:49.048+02:00Managementul ruşinii<a href="http://3.bp.blogspot.com/-PrFd6nw4128/UxwcE4O7DAI/AAAAAAAAAsI/ZyDTfs07O2s/s1600/rusine.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-PrFd6nw4128/UxwcE4O7DAI/AAAAAAAAAsI/ZyDTfs07O2s/s1600/rusine.jpg" /></a>Este ruşinea de folos? Să ne imaginăm că suntem în faţa unui taxi si vrem să urcăm, dar un tupeist este mai rapid decât noi şi "ne ia faţa". Între un om ruşinos şi cu bun simţ şi unul căruia nu-i pasă de ceilalţi se întâmplă de multe ori ca, pe termen scurt, cel fără ruşine să fie câştigător. Apare, aşadar, întrebarea: "o fi de folos ruşinea la ceva?"<br />
<br />
Unul dintre deţinuţi spunea că el nu fura niciodată din satul său. Ceilalţi nu l-au crezut sau au spus că s-a întâmplat asta din două motive: fie pentru că mai erau vreo două case în sat, fie pentru că oamenii erau prea săraci pe acolo. O fi fost aşa...sau o fi fost...totuşi...ruşinea?<br />
<br />
De cine ne este ruşine atunci când greşim? Cei din detenţie au spus că le-ar fi ruşine de cei apropiaţi, de cei dragi, de cei percepuţi ca fiind corecţi şi buni. De ruşinea acestor oameni, şi-ar inhiba impulsul infracţional, dar, de obicei, condiţia e ca e ei să fie prezenţi. În lipsa acestora, e posibil ca ruşinea de ei să acţioneze, dar probabilitatea e destul de mică, dacă valorile nu sunt interiorizate.<br />
<br />
Norme şi valori... Interiorizarea lor se face treptat, întâi prin încercarea de evitare a pedepsei fizice, apoi prin căutarea recompensei materiale, anterioară interesului pentru recompensa morală, ori prin conformare la reguli stricte, urmată, în procesul evoluţiei psihomorale, de democratica abordare şi desăvârşită în stadiul superior, al conştiinţei morale mature, în care produsul ruşinii este remuşcarea.<br />
<br />
Între teamă, oportunism, ruşine de ceilalţi şi ruşine de tine însuţi şi de Dumnezeu diferenţele sunt foarte mari. Ele pot bloca diverse manifestări comportamentale nepotrivite, le pot descuraja, dar intensitatea cu care acţionează e variabilă. Dependentă de context şi de moment, ruşinea celor aflaţi în stadii inferioare de dezvoltare morală opreşte actul nedrept doar când persoanele semnificative sunt prezente, în timp ce ruşinea celui aflat la nivelul superior de dezvoltare acţionează şi în lipsa celorlalţi.<br />
<br />
Între cei aflaţi la niveluri inferioare de interiorizare a valorilor şi ceilaţi există un obstacol aproape de netrecut, în sensul că o persoană aflată într-un stadiu inferior al evoluţiei morale îl va oripila pe cel care şi-a interiorizat norme şi valori. De asemenea, ceea ce spune celălalt cu privire la aspectele morale i se va părea celui care nu are interiorizate normele ca fiind o poveste neadevărată. O abordare, însă, îl pune pe gânduri pe cel aflat în stadii inferioare de evoluţie morală: dacă, totuşi, îi este ruşine de cei apropiaţi şi semnificativi pentru el, iar de sine însuşi nu îi este ruşine, înseamnă că se consideră departe de sine şi nesemnificativ. De aici se poate construi.<br />
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-7639698997836780212014-03-02T19:18:00.001+02:002014-03-02T19:39:31.374+02:00"Revista de (re)integrare socială" revine<a href="http://2.bp.blogspot.com/-Fy6-KuRH_mo/UxNn140vjMI/AAAAAAAAAr4/hL17CPbTAdE/s1600/CAM00143.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-Fy6-KuRH_mo/UxNn140vjMI/AAAAAAAAAr4/hL17CPbTAdE/s1600/CAM00143.jpg" height="150" width="200" /></a><span style="font-size: small;">După o pauză destul de lungă, <b><i>Revista de (re)integrare socială</i></b> revine în spaţiul virtual cu articole care descriu experienţe din lupta pentru (re)integrarea socială a semenilor noştri, fie că sunt copii instituţionalizaţi, persoane cu dizabilităţi, oameni aflaţi în dificultate, deţinuţi etc.</span><br />
<span style="font-size: small;"><br /></span>
<span style="font-size: small;">Sunteţi invitaţi să participaţi la acest proiect toţi cei care doriţi să împărtăşiţi cu noi poveşti din viaţă, cu învăţăminte pentru toţi.</span><br />
<span style="font-size: small;"><br /></span>
<span style="font-size: small;">Scriem pentru că mai credem că orice om are dreptul să fie integrat şi că efortul de a trăi sentimentul de normalitate trebuie susţinut. Nimeni nu poate fi integrat dacă nu-şi doreşte asta, dar cei care vor să se integreze au nevoie de noi toţi, aşa cum şi noi avem nevoie de ei şi unii de alţii. Suntem imperfecţi şi credem că e bine să ştim asta şi să încercăm să evoluăm împreună. Alfel, am fi singuri şi autosuficienţi.</span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-35406461472278194072013-06-27T11:35:00.002+03:002013-06-27T11:35:31.575+03:00Povestea din Spatele Chipului (5) <b>Cu
toții putem avea anumite impresii despre ”copiii de la casa de copii”.
Alteori identificăm prejudecăți sau rețineri. Puțini dintre noi însă
cunosc cu adevărat poveștile din spatele chipului unor astfel de copii.
Aceasta mi s-a întâmplat și mie. Când am stat în fața provocării să
încep să lucrez cu această categorie, mi-am pus sincer întrebarea: ”Voi
face față? Nu am cunoscut și lucrat niciodată cu tineri orfani”. În
timp, pe măsură ce am cunoscut POVESTEA din spatele chipului am înțeles
că noi, ”cei din familii obișnuite” habar nu avem prin ce au putut trece
astfel de copii. De aceea, această campanie se dorește a aduce la
cunoștința publicului larg puțin din… hai să spunem, doar poveștile
triste ale multora pe care i-am cunoscut personal.</b><br />
<br /><b>Mulți
dintre tinerii care apar în aceste povestiri sunt acum … mari. Unii sunt
studenți la prima sau chiar a doua facultate. Poveștile sunt inspirate
chiar din relatările lor. Din dorința de confidențialitate anumite nume
de persoane sau locații au fost intenționat ascunse sau schimbate.</b><br /><br /><b>Astazi va prezentam al cincilea "episod" al acestei campanii.</b><i> </i><br />
<i><br /></i>
<i><br /></i>
<u><b>Așteptare</b></u><br />
<i> </i><br />
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-FK6okDcAfwg/Ucv4LsnIs-I/AAAAAAAAADE/yZV8azaK7WQ/s1600/alone-sad-girl-broken-heart-wait-someone-cry.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="265" src="http://1.bp.blogspot.com/-FK6okDcAfwg/Ucv4LsnIs-I/AAAAAAAAADE/yZV8azaK7WQ/s400/alone-sad-girl-broken-heart-wait-someone-cry.jpg" width="400" /></a><i>"Au trecut aproximativ 6 luni de cand am fost mutată într-un nou centru. Nici până în ziua de azi nu am înțeles de ce a trebuit să vin aici. Am lăsat în urmă o grămadă de oameni dragi și multe amintiri frumoase. <br />Chiar dacă nu au fost mereu cele mai bune condiții, mi-e dor de tot ce era acolo dar cel mai tare îmi lipsește Mami. Ea era persoana cu care petreceam cel mai mult timp și mă bucuram ori de câte ori era tura ei, era persoana care mă asculta și uneori îmi lua partea. Atunci când am plecat a fost tristă, m-a îmbrățișat și mi-a promis că va veni să mă viziteze. <br />După primele 3 săptămâni am făcut rost de un telefon și am sunat-o. I-am reamintit de promisiunea ei de a mă vizita iar ea mi-a spus că va veni în curând numai că atunci era puțin ocupată. <br />Pentru că eu nu am telefonul meu, încerc le ajut pe doamnele de la noul cămin iar ele drept răsplată mă lasă să o sun pe Mami cel puțin o dată la două săptămâni… Incerc sa fiu foarte harnică de aceea fac orice: ajut la spălătorie, mătur, fac curat în curte și ajut doamnele să se îngrijească de colegii mai neputincioși. [...]</i><br />
<i><br />Azi se împlineşte un an de când sunt aici dar Mami încă nu a ajuns să mă vadă iar în ultima vreme răspunde din ce în ce mai rar, trebuie să fie tare ocupată…dar eu încă o aștept! </i>"<br />Evahttp://www.blogger.com/profile/10523693294532533774noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-90194957025289865572013-05-20T08:08:00.002+03:002013-05-20T08:08:46.043+03:00Povestea din Spatele Chipului (4) <h3 class="post-title entry-title" itemprop="name">
<br />
</h3>
<div class="post-header">
</div>
<b>Cu
toții putem avea anumite impresii despre ”copiii de la casa de copii”.
Alteori identificăm prejudecăți sau rețineri. Puțini dintre noi însă
cunosc cu adevărat poveștile din spatele chipului unor astfel de copii.
Aceasta mi s-a întâmplat și mie. Când am stat în fața provocării să
încep să lucrez cu această categorie, mi-am pus sincer întrebarea: ”Voi
face față? Nu am cunoscut și lucrat niciodată cu tineri orfani”. În
timp, pe măsură ce am cunoscut POVESTEA din spatele chipului am înțeles
că noi, ”cei din familii obișnuite” habar nu avem prin ce au putut trece
astfel de copii. De aceea, această campanie se dorește a aduce la
cunoștința publicului larg puțin din… hai să spunem, doar poveștile
triste ale multora pe care i-am cunoscut personal.</b><br /><b>Mulți
dintre tinerii care apar în aceste povestiri sunt acum … mari. Unii sunt
studenți la prima sau chiar a doua facultate. Poveștile sunt inspirate
chiar din relatările lor. Din dorința de confidențialitate anumite nume
de persoane sau locații au fost intenționat ascunse sau schimbate.</b><br /><br /><b>Astazi va prezentam al patrulea "episod" al acestei campanii.</b><br />
<br />
<br />
<br />
<b> Cine sunt?...Ce o să mă fac?... Unde mă duc și ce rol am eu pe pământ?</b><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><a href="http://2.bp.blogspot.com/-31EetZCPJI4/UZmuYnYIBvI/AAAAAAAAAC0/-ML6hCL6YQw/s1600/sad-teenager2.gif" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-31EetZCPJI4/UZmuYnYIBvI/AAAAAAAAAC0/-ML6hCL6YQw/s1600/sad-teenager2.gif" /></a></b></div>
<b><br /></b><i><br />”Poate nu vă vine să credeți, dar acestea sunt întrebări normale pentru un copil crescut la o casă de copii. Și poate a devenit clișeu pentru unii, dar mi-ar fi greu să nu subliniez și aceste lucruri: crescut fără părinți, fără afecțiune și… în unele situații, fără cineva căruia să-i pese cu adevărat, judecat greșit de cele mai multe ori de o mare parte din oamenii din jur. Da, acestea sunt întrebări pe care astfel de copii, printre ei și eu, C.G. le repetăm constant și obsesiv.<br /><br />Actualmente am 22 de ani și sunt student în anul 3. Comparativ cu alții situația mea a fost mai bună decât a altor tineri din alte centre, dar îmi amintesc că aceste întrebări m-au chinuit încă de la o vârstă fragedă. Deseori m-am întrebat dacă mi-aș fi pus astfel de întrebări dacă aș fi crescut într-o familie normală unde bunăstarea materială sau spirituală ar fi trebuit să fie asigurată de Părinți.<br /><br />Nu de puține ori m-am simțit așa de singur! Nepăsarea celor din jur, ignoranța și - ar fi fost bine să fie numai atât - dar chiar prejudecățile lor legate de un copil dintr-un centru de plasament, m-au făcut să mă simt blestemat. O să vă dau un exemplu real. Eram în clasa a 5-a. Venisem de curând în acea clasă după finalizarea ciclului primar. Colegi noi, o clasă nouă. Eram destul de emoționat și precaut. Știam că va fi greu, pentru că nu sunt mulți care să înțeleagă un copil ca mine. De aceea, emoționat și retras m-am așezat în ultima bancă. Mă încălzea puțin faptul că în aceeași clasă mai erau și alte 2 fete care proveneau din același centru de plasament. Așteptam îngroziți momentul în care diriginta urma să ne ridice în picioare…., să ne introducă celorlalți colegi și… să ne întrebe de unde venim și cu ce se ocupă părinții noștri. Partea cea mai urâtă însă abia de acum începe. După aceste momente de chin, cineva s-a plâns că i-a dispărut stiloul. Fosta noastră învățătoare care în acel moment se afla în clasă a purtat o discuție în șoaptă cu noua noastră dirigintă privind deseori spre noi. Chiar pentru un copil de clasa a 5-a nu era greu să ghicești ce se întâmplă: urma ca unul din noi să fim acuzați că am furat stiloul…. Chiar fosta noastră Doamna Învățătoare….! Nimeni n-a încercat să caute stiloul! Nimeni nu ne-a luat apărarea! Nimeni nu a pus mai multe întrebări pentru a afla cine este vinovat cu adevărat! Nimeni nu ne-a apărat reputația când stiloul a fost găsit chiar printre lucrurile celui care îl pierduse!<br /><br />Și dacă credeți că a fost ușor să ne reabilităm numele vă înșelați. A trebuit să stăm mereu în gardă, să luptăm mereu să dovedim că suntem mult mai mult decât ceea ce vedeau ei: doar niște copii de la casa de copii. Și în astfel de momente apărea acea veșnică întrebare: dacă aș fi avut PĂRINȚI ar fi fost mai ușor? De ce oamenii nu puteau înțelege și vedea în noi că suntem NORMALI?...<br /><br />Mă bucur că povestea mea nu se termină aici. Din fericire am găsit oameni care au văzut în noi mai mult decât ceilalți, care m-au tratat la fel de NORMAL ca pe ceilalți, care m-au ajutat să mă văd că nu sunt cu nimic mai puțin valoros ca ceilalți. Și mai important decât orice, am găsit răspunsuri la întrebările mele: Cine sunt?... Ce o să mă fac?... Unde mă duc și ce rol am eu pe pământ?...</i><b><br /></b>(C.G., student anul III, Brașov)<b><br /></b>Evahttp://www.blogger.com/profile/10523693294532533774noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-14322138679142840852013-03-20T11:21:00.000+02:002013-03-20T11:21:00.444+02:00Povestea din Spatele Chipului (3)<span style="font-size: medium;"></span><br /><b>Cu
toții putem avea anumite impresii despre ”copiii de la casa de copii”.
Alteori identificăm prejudecăți sau rețineri. Puțini dintre noi însă
cunosc cu adevărat poveștile din spatele chipului unor astfel de copii.
Aceasta mi s-a întâmplat și mie. Când am stat în fața provocării să
încep să lucrez cu această categorie, mi-am pus sincer întrebarea: ”Voi
face față? Nu am cunoscut și lucrat niciodată cu tineri orfani”. În
timp, pe măsură ce am cunoscut POVESTEA din spatele chipului am înțeles
că noi, ”cei din familii obișnuite” habar nu avem prin ce au putut trece
astfel de copii. De aceea, această campanie se dorește a aduce la
cunoștința publicului larg puțin din… hai să spunem, doar poveștile
triste ale multora pe care i-am cunoscut personal.</b><br /><br /><b>Mulți
dintre tinerii care apar în aceste povestiri sunt acum … mari. Unii sunt
studenți la prima sau chiar a doua facultate. Poveștile sunt inspirate
chiar din relatările lor. Din dorința de confidențialitate anumite nume
de persoane sau locații au fost intenționat ascunse sau schimbate.</b><br /><br /><b>Astazi va prezentam "al treilea episod" al acestei campanii.</b><br />
<br />
<b> Doar o fată de la casa de copii…</b><br />
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-zXv2PRJFy9E/UUl_II1JnnI/AAAAAAAAACc/-lIL_UHNmSk/s1600/TANARA+TRISTA.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://4.bp.blogspot.com/-zXv2PRJFy9E/UUl_II1JnnI/AAAAAAAAACc/-lIL_UHNmSk/s320/TANARA+TRISTA.jpg" width="240" /></a><b><br /></b><i>Mă întorceam spre Complex când un băiat se uită lung spre mine și spuse ceva ce n-am înțeles… dar ceva îmi spunea că poate nici n-ar trebui… Mi-am continuat drumul uitându-mă din când în când înapoi. Din nefericire continua să vină după mine. După puțin timp m-a ajuns din urmă și m-a oprit. Mi-a spus că îi place de mine și că i-ar plăcea mult dacă i-aș da o șansă să fim prieteni… Era pentru prima dată când un băiat mi-a spus că îi place de mine. Nu știam ce să cred? Ce să-i placă la mine? N-am haine frumoase și nici noi, așa cum au colegele mele. Revăd și acum ziua când una dintre colege s-a apropiat de mine și mi-a spus: ”de unde-ți iei fată hainele ăstea… parcă ai fi de la o casă de copii… ”. Nu a auzit când am murmurat…”chiar sunt de la o casă de copii”. Sau o alta mi-a spus deunăzi: ”fato, mai pune și tu ceva culoare pe tine că murim de depresie cu toții aici”. Nici acum nu înțeleg ce a vrut să spună. Ce să placă un băiat la mine? Unii îmi spun că sunt prea scundă… alții îmi spun că ar trebui să mai slăbesc puțin…<br /><br />Am bâlbâit ceva de genul ”nu am timp, mă așteaptă examene importante” și am grăbit pasul. Se uita încă lung spre mine. La un moment a continuat să mă urmărească dar de la distanță… Inima începea să bată mai repede ca de obicei? Ce vrea acest băiat de la mine? Pare drăguțel și se exprimă bine. Parcă este mai timid decât ce văd eu pe stradă dar plin de inițiativă se pare… Și atunci gândurile mele au înghețat. ”NU POT MERGE LA CĂMIN ACUM PENTRU CĂ VA AFLA… CĂ SUNT DOAR O FATĂ DE LA CASA DE COPII.”</i><b><br /></b>Evahttp://www.blogger.com/profile/10523693294532533774noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-12474845237314082082013-03-02T20:06:00.001+02:002013-03-02T20:08:51.071+02:00Parteneriat între Penitenciarul Codlea și Fundatia Rafael pentru asistarea persoanelor cu dizabilități aflate dincolo de gratii<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-UHW1OyjO-cI/UTI_kq5-hII/AAAAAAAAAmo/7LlgUfMb7bk/s1600/IMG_2260.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="http://4.bp.blogspot.com/-UHW1OyjO-cI/UTI_kq5-hII/AAAAAAAAAmo/7LlgUfMb7bk/s320/IMG_2260.JPG" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
În penitenciarele românesti se fac eforturi pentru reintegrarea socială a persoanelor private de libertate... Fie că sunt programe de alfabetizare, de continuare a studiilor, de formare profesională, ori programe de educație civică, de dezvoltare a culturii de generale, de educație civică, de dezvoltare a abilității de luare a deciziilor corecte, de diminuare a agresivității, programe antidrog, antialcool, programe de diminuare a riscului de a recidiva si multe altele, fiecare deținut are acces la educație și la asistență în vederea recuperării sale morale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Există, însă, persoane al căror acces la programe este limitat din cauza stării lor... Sunt persoanele cu dizabilități... Da, și în penitenciare există astfel de persoane... Fie că au probleme de auz, de vedere, deficiențe mintale, fizice ori probleme generate de diverse tulburări psihice, dizabilitățile sunt evidente. Ele au dificultăți de integrare specifice și au nevoie de sprijin. De aceea, Penitenciarul Codlea a încheiat un parteneriat cu Fundația Rafael pentru ca, săptămânal, voluntari sau specialiști ai fundației, în colaborare cu psihologii penitenciarului, să acorde asistenta optimă, de care și aceste persoane cu dizabilități au nevoie. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De la 1 martie a început un astfel de program, o adevărată provocare profesională. În prima ședință ne-am cunoscut, am stabilit împreună ceea ce așteptăm de la un astfel de program, am stabilit regulile grupului (sunt 12 participanți) și am creat o emblemă care a cuprins simboluri comune. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Stati alături de noi! Vă vom ține la curent. :)</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-77133894882744312402013-02-15T09:28:00.002+02:002013-02-15T09:28:39.250+02:00<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-OsNJ1Nila0I/UR3jFcYDtjI/AAAAAAAAACM/frwt0YJ16DE/s1600/Fetita+facand+lectii.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br /></a></div>
<span style="font-size: large;"><b>Povestea din Spatele Chipului (2)</b></span><br /><br /><b>Cu toții putem avea anumite impresii despre ”copiii de la casa de copii”. Alteori identificăm prejudecăți sau rețineri. Puțini dintre noi însă cunosc cu adevărat poveștile din spatele chipului unor astfel de copii. Aceasta mi s-a întâmplat și mie. Când am stat în fața provocării să încep să lucrez cu această categorie, mi-am pus sincer întrebarea: ”Voi face față? Nu am cunoscut și lucrat niciodată cu tineri orfani”. În timp, pe măsură ce am cunoscut POVESTEA din spatele chipului am înțeles că noi, ”cei din familii obișnuite” habar nu avem prin ce au putut trece astfel de copii. De aceea, această campanie se dorește a aduce la cunoștința publicului larg puțin din… hai să spunem, doar poveștile triste ale multora pe care i-am cunoscut personal.</b><br /><br /><b>Mulți dintre tinerii care apar în aceste povestiri sunt acum … mari. Unii sunt studenți la prima sau chiar a doua facultate. Poveștile sunt inspirate chiar din relatările lor. Din dorința de confidențialitate anumite nume de persoane sau locații au fost intenționat ascunse sau schimbate.</b><br /><br /><b>Astazi va prezentam "al doilea episod" al acestei campanii.</b><br /><br /><br /><br /><b>RĂMAS BUN…</b><br />
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-OsNJ1Nila0I/UR3jFcYDtjI/AAAAAAAAACM/frwt0YJ16DE/s1600/Fetita+facand+lectii.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="212" src="http://4.bp.blogspot.com/-OsNJ1Nila0I/UR3jFcYDtjI/AAAAAAAAACM/frwt0YJ16DE/s320/Fetita+facand+lectii.jpg" width="320" /></a><i>Astăzi sunt supărată… Părea să fie o zi superbă. La școală am fost apreciată și am luat din nou câteva note de zece. Am venit acasă bucuroasă arzând de nerăbdare să spun Mătușii despre cum am reușit să iau din nou o notă foarte bună la materia de care mă temeam cel mai mult. Ah… nu știți cine este Mătușa? Este cea care ne gătește în fiecare zi. Spre deosebire de celelalte Mătuși, aceasta are ceva mai special. În primul rând gătește mai bine și acordă o mai mare importanță școlii. Îi pune la învățat și îi motivează chiar și pe cei care în mod obișnuit nu prea vor să aibă de a face cu școala. Și încep să se vadă rezultate cu mulți.</i><br /><br /><br /><i>Când am venit acasă am găsit-o plângând . Urma să plece de la centrul nostru. Era tăcută și ușor iritată. Abia m-a băgat în seamă când am venit. M-a trimis repede să mă schimb și să cobor la masă. De obicei era mai atentă cu mine… dar astăzi este posomorâtă. Și când te gândești că speram că ea este Mătușa față de care o să-mi deschid inima!... Speram că ea va fi cea care… ar fi putut să joace rolul de MAMĂ… Dar și ea trebuie să plece… De ce așa de mulți oameni trebuie să plece? De ce nu este nimeni care să rămână și căruia să-i pese suficient de mult? De ce ADULȚII nu înțeleg că nu avem nevoie doar de hrană sau haine sau o locuință? Cel mai mult ne dorim pe cineva căruia cu adevărat să-i PESE!... Mă duc și o să mă îngrop din nou în lecții… în cele din urmă se pare că ele sunt singurele care rămân cu mine pe termen lung.</i><br />Evahttp://www.blogger.com/profile/10523693294532533774noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-24350983283660811922013-01-22T20:27:00.000+02:002013-01-24T00:51:22.256+02:00Povestea din Spatele Chipului (1)<b style="background-color: #f6b26b;"><span style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;">Cu toții putem avea anumite impresii despre ”copiii de la casa de copii”. Alteori identificăm prejudecăți sau rețineri. Puțini dintre noi însă cunosc cu adevărat poveștile din spatele chipului unor astfel de copii. Aceasta mi s-a întâmplat și mie. Când am stat în fața provocării să încep să lucrez cu această categorie, mi-am pus sincer întrebarea: ”Voi face față? Nu am cunoscut și lucrat niciodată cu tineri orfani”. În timp, pe măsură ce am cunoscut POVESTEA din spatele chipului am înțeles că noi, ”cei din familii obișnuite” habar nu avem prin ce au putut trece astfel de copii. De aceea, această campanie se dorește a aduce la cunoștința publicului larg puțin din… hai să spunem, doar poveștile triste ale multora pe care i-am cunoscut personal.</span><br style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;" /><br style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;" /><span style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;">Mulți dintre tinerii care apar în aceste povestiri sunt acum … mari. Unii sunt studenți la prima sau chiar a doua facultate. Poveștile sunt inspirate chiar din relatările lor. Din dorința de confidențialitate anumite nume de persoane sau locații au fost intenționat ascunse sau schimbate.</span></b><br />
<span style="background-color: #f6b26b;"><br style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;" />
<br />
<br style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;" />
<span style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;"><b>ÎNCEPUTURI…</b></span></span><br />
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-9d-PiJFT2Ts/UP7YzFN2OlI/AAAAAAAAAB8/IbOQcP4Ox3A/s1600/Criza+a+marit+numarul+copiilor+institutionalizati-21977.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="background-color: #f6b26b;"><img border="0" height="400" src="http://4.bp.blogspot.com/-9d-PiJFT2Ts/UP7YzFN2OlI/AAAAAAAAAB8/IbOQcP4Ox3A/s400/Criza+a+marit+numarul+copiilor+institutionalizati-21977.jpg" width="246" /></span></a><span style="background-color: #f6b26b;"><b><br style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;" /></b><i><span style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;">Aveam cativa ani când lumea a început să se răstoarne cu susul în jos… Eram înconjurat de o mulțime de chipuri, o grămadă de copii în acea cameră parcă prea strâmtă. Unii plângeau, alții țipau, alții dormeau, iar unii se uitau cu privirea în gol așteptând ca cineva să intre pe acea ușă imaginară. Asta era lumea mea, lumea pe care o văzusem încă de la început… Unii mai înalți veneau din când în când la noi… Noi le spuneam ADULȚII. Uneori vedeam un zâmbet pe chipul lor, alteori preocupare. Dar am văzut și supărare și mânie… Zi după zi aceeași rutină: trezirea, masa, joacă, masa, somn, joacă, masă, timp de somn. Poate astăzi aș spune că sună a zile minunate de concediu…. Dar nu pentru mine și nu pentru ani de zile. Ceva lipsea parcă, ceva striga din ce în ce mai tare în inima mea dar nu știam ce… și nu știam după cine…</span><br style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;" /><br style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;" /><span style="font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 16px;">Aceasta era lumea mea… singura pe care o cunoscusem până atunci: monotonă, cu zgomot și multă agitație, dar parcă fără culoare și fără sunete plăcute. Îmi amintesc bine ziua când un ADULT pe care nu l-am cunoscut până atunci s-a apropiat de mine. Plânsesem mult pentru că un alt copil m-a bătut și apoi mi-a luat singura jucărie pe care o aveam. Stăteam undeva pe o bordură și mă uitam la jocul indiferent al celorlalți. Acea persoană s-a apropiat de mine… mă așteptam să-mi spună ce spun adulții de obicei către un copil care a plâns, căruia i-a curs nasul, care s-a șters cu mâneca murdară de praf: ”du-te și te spală, nu vezi cum arăți?...”. Dar ea a făcut ceva ce m-a șocat… A scos un șervețel umed și parfumat și m-a șters cu MÂINILE EI, fără să-mi reproșeze nimic așa cum făceau ADULȚII de obicei. Doar îmi zâmbea și spunea că sunt frumos… Oare ce înseamnă frumos?...</span></i></span>Evahttp://www.blogger.com/profile/10523693294532533774noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-2075766620419877102013-01-19T19:10:00.001+02:002013-01-19T19:10:48.264+02:00Miner si tesător<br />
<div class="MsoNormal">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-G0zIem5Fjcs/UPrThgqfmmI/AAAAAAAAAlo/yaFVJDVDG8g/s1600/miner.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-G0zIem5Fjcs/UPrThgqfmmI/AAAAAAAAAlo/yaFVJDVDG8g/s1600/miner.jpg" /></a>Să lucrezi într-un penitenciar si să vrei să vezi binele din
om înseamnă să te înarmezi cu multă răbdare si să fii dispus să cauti la mare
adâncime, constient fiind că în orice moment totul se poate nărui si că poti da
peste sol alunecos.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Esti, ca om interesat de reintegrarea socială a celor care au încălcat legea, asemenea unui miner care
caută aur si care sapă ani si ani pentru a găsi fire rare si extrem de
pretioase. Ceilalti mineri îti pot spune ca efortul e zadarnic, că e prea multă muncă pentru cateva mici fire, dar tu te încăpătânezi să sapi, pentru că acele
fire pot lega ata vietii cuiva, pot fi rezistente (sau nu) si salvatoare pot
fi. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Ce înseamnă eficienta într-un astfel de mediu? Ce înseamnă să nu depui eforturi în zadar? Păi, dacă în toată viata ta un singur fir aurit
ai găsit, dacă un singur gând criminal l-ai schimbat într-unul constructiv, împreună cu cel care il avea, dacă doar asta ai făcut, e posibil ca măcar o
viată sa fi fost salvată. Zadarnic e?</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Multe fire asteaptă sa fie descoperite. Unele extrem de
subtiri, e drept, dar niciodată nu stii unde te duce un astfel de fir. Să fii
miner, dar si tesător: interesantă combinatie! </div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-8158594479707469792012-12-23T18:39:00.001+02:002012-12-23T18:46:39.293+02:00Corul capelei Penitenciarului Codlea a ieșit la colindat<div style="text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/eHLL76QnAzU?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<div style="text-align: justify;">
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
La invitația părintelui paroh Ioan Cioacă, de la Biserica <i>Înălțarea Domnului</i>, corul capelei Penitenciarului Codlea, pregătit cu mare atenție de părintele capelan Laurențiu Nistor, a participat la Sfânta Liturghie și apoi i-a colindat atât pe enoriașii prezenți, cât și pe preoți, fiecare membru al corului fiind răsplătit cu câte un acatistier, cu aplauze și cu binecuvântări.<br />
<br />
Calitatea cântărilor ne demonstrează că niciun om nu este pierdut, dacă găsește pe cineva care să-l îndrume atunci când rătăcește. Felicitări părintelui Laurențiu Nistor!<br />
<br />
<br /></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-22469457656821641552012-11-24T01:19:00.003+02:002012-11-24T01:28:12.224+02:00"D'ale Caragialelui", înainte de finală<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/--pKYJar5KeI/ULAD6gEHU_I/AAAAAAAAAkE/XeaZYKdrn7Y/s1600/IMG_1210.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" height="240" src="http://4.bp.blogspot.com/--pKYJar5KeI/ULAD6gEHU_I/AAAAAAAAAkE/XeaZYKdrn7Y/s320/IMG_1210.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
După trei spectacole caritabile, puse în scenă la Centrul Cultural "Reduta" Brasov si la Casa de Cultură Codlea, trupa de teatru a Penitenciarului Codlea va participa la faza finală a Festivalului MultiArt pentru Detinuti, cu piesa de teatru D'ale Caragialelui. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Desi începutul a fost timid, cei câtiva actori amatori de dincolo de gratii adunându-se cu gândul să îsi ocupe în mod constructiv timpul petrecut în detentie, trupa a crescut frumos, sub îndrumarea actorului brasovean Gabriel Costea, ajungând să se comporte ca o echipă creativă, în care oamenii îsi exercită libertatea, păstrând, în acelasi timp, respectul fată de reguli si valori, teatrul devenind, astfel, un excelent exercitiu de dezvoltare personală.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Probabil că nu vor deveni actori profesionisti cei din trupă, desi unul dintre ei a fost remarcat si extrem de apreciat pentru calitătile artistice, dar sigur nu vor uita niciodată această experientă de viată, vor păstra amintirea efortului comun, a lucrului în echipă si a bucuriei pe care doar reusita cea meritată o aduce.</div>
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
28.11.2012 este ziua finalei. Teatrul Nottara se deschide atunci pentru cei închisi, prilejuindu-le eliberarea din propriile paradigme de viată si explorarea unor noi orizonturi, omul cel de dincolo de fiecare regăsindu-se, mai autentic decât oricând, în spatele a ceea ce fiecare este dispus să dăruiască celorlalti. </div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-49898439676047217762012-11-06T22:54:00.002+02:002012-11-07T01:48:47.085+02:00Consideraţii personale asupra voluntariatului ca metodă de depăşire a unor obstacole în dezvoltarea carierei<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-fZxQePeCfvs/UJl4Ex5OcmI/AAAAAAAAABo/Q7_CYlVqNTM/s1600/IMAG0052.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="http://3.bp.blogspot.com/-fZxQePeCfvs/UJl4Ex5OcmI/AAAAAAAAABo/Q7_CYlVqNTM/s400/IMAG0052.JPG" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:OfficeDocumentSettings>
<o:RelyOnVML/>
<o:AllowPNG/>
</o:OfficeDocumentSettings>
</xml><![endif]--></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Voluntariatul este munca depusă în folosul comunităţii sau a celor din jur
fără a aştepta sau primi o recompensă materială.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Voluntariatul se practică
în diverse domenii cum ar fi: asistenţa socială, domeniul sanitar, artistic sau
filantropic etc.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Deşi voluntariatul te
ajută să te dezvolţi în carieră, întrucât îţi dezvoltă abilităţiile de
relaţionare şi comunicare, creativitatea şi spiritul civic, majoritatea
tinerilor din ţara noastră nu se implică în activităţi de voluntariat sau în
viaţa comunităţii. </span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">De ce oare ?</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Consider<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>că
majoritatea tinerilor îşi aleg cariera după criteriul financiar şi se ghidează
după deviza : “de ce să depun o muncă pentru care </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">nu sunt plătit </span><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">?” sau “de ce să nu îmi
ocup într-un mod mai plăcut timpul liber?”</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Trebuie să
ştie însă că voluntariatul îţi oferă o multitudine de posibilităţi de
dezvoltare,atât profesională, cât şi personală, ai posibilitatea de <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a cunoaşte noi oameni, de a-ţi face noi
prieteni,de a-ţi transforma hobbiul într-o activitate şi nu în ultimul rând
posibilitatea de a ajuta persoanele mai puţin norocoase, persoane cu
dizabilităţi, persoane defavorizate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Cred cu tărie că
posibilitatea de a-i ajuta pe cei din jur în diverse moduri te ajută să te
descoperi pe tine însuţi, să-ţi descoperi punctele tari şi punctele slabe,
să-ţi depăşeşti limitele. Pentru mine zâmbetul de pe faţa pesoanei asistate
social sau care întâmpină orice fel de problemă valorează mai mult decăt orice
recompensă materială, căci te ajută să te dezvolţi spiritual, sufleteşte. Îţi
oferă o linişte şi o satisfacţie interioară. Atunci când cea ce faci oferă
satisfacţie , atât ţie , cât şi celor din jur, criteriul financiar nu mai are
nici o valoare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Totodată, voluntariatul te
ajută şă-ţi găseşti meseria potivită pentru tine, de aceea, consider că este
indicat ca tinerii să facă voluntariat în timpul sau după terminarea liceului pentru
a-şi descoperi abilităţile şi hobby-urile, urmând ca mai apoi să opteze spre
facultatea şi meseria dorită. Au fost şi persoane care s-au<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>reprofilat după ce au desfăşurat o activitate
de voluntariat, căci au descoperit că acea activitate le-a adus mai multă satisfacţie,
le reflectă mai bine personalitatea şi, deci este mai potrivită pentu ei decât <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>meseria practicată anterior. Consider că
niciodată nu este prea târziu să te reprofilezi atunci când descoperi meseria
ideală pentru tine.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Nu în ultimul rând, dacă
alegi să faci voluntariat într-o ţară straină şi poate chiar ţara preferată,
ai posibilitatea de a vizita locurile la care ai visat încă din copilărie, de a
cunoaşte o nouă cultură, noi obiceiuri, un nou stil de viaţă.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Deşi are multe avantaje
aşa cum am enumerat mai sus, voluntariatul are şi dezavantaje, iar principalele
ar fi că nu este o muncă plătită şi că nu ai prea mult timp pentru
tine, întrucât îţi acoperi timpul liber făcând lucruri în folosul comunităţii şi
a celor din jur.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;">Dacă ar fi să punem
lucrurile într-o balanţă, consider că voluntariatul are mai multe avantaje
decât dezavantaje.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Cum să îi determinăm</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">totuşi pe tineri să se implice în activităţi
de voluntariat ?</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Cred că cea mai bună
soluţie ar fi introducerea voluntariatului ca materie în licee şi facultăţi,
aşa cum se întâmplă în unele ţări din străinătate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Sfătuiesc toţi tinerii să
desfăşoare activităţi de voluntariat, întrucât li se oferă şansa de a se
descoperi pe ei înşişi, de a depăşi anumite obstacole în dezvoltarea carierei
şi nu în ultimul rând de a-i ajuta pe cei din jur şi de a-şi dezvolta spiritul
civic.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%; text-indent: 0.5in;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 150%; text-indent: 0.5in;">Personal, intenţionez să desfăşor pe perioada vacanţei
activităţi de voluntariat în domeniul ales pentru a-mi îmbunătăţi şi pune în
practică cunoştinţele acumulate.</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;">
</span><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 150%; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></div>
</div>
iuliahttp://www.blogger.com/profile/15970661104783197418noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-43497877333953502902012-11-04T21:03:00.001+02:002012-11-04T21:23:44.958+02:00Pasi spre o lume specială: "Omul cel de dincolo de noi"<div style="text-align: justify;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-7wGXT9uWH74/UJa77n8cJuI/AAAAAAAAAjQ/5DxZsNUT7rc/s1600/afis+casa+de+cult.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="http://3.bp.blogspot.com/-7wGXT9uWH74/UJa77n8cJuI/AAAAAAAAAjQ/5DxZsNUT7rc/s320/afis+casa+de+cult.jpg" width="320" /></a>Suntem în noiembrie, în anul Caragiale... Prin urmare...se apropie faza finală a Festivalului MultiArt pentru Detinuti, iar trupa de teatru a Penitenciarului Codlea a pregătit o piesă în acord cu vremurile: "D'ale Caragialelui". Profitând de o veche si fructuoasă colaborare cu actorul brasovean Gabriel Costea, institutia penitenciară se va prezenta la Teatrul Nottara în 26-27 noiembrie cu un mozaic de momente din opera lui Caragiale, îmbinate cu un genial umor de actorul-regizor. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Până la Nottara, însă, trei spectacole încântă publicul din Brasov si din Codlea. După succesul de la Reduta, din 22 octombrie, urmează spectacolul de la Casa de Cultură Codlea, în 7 noiembrie. Al treilea spectacol va fi anuntat în timp util.<br />
<br />
Vă asteptăm, prin urmare, la Casa de Cultură Codlea, la ora 17, în 7 noiembrie, la spectacolul oferit de persoanele private de libertate în beneficiul persoanelor cu dizabilităti, ca o nevoie de altruism, de autoeliberare si de recunoastere a eroismului vesel al celor care, născându-se cu o dizabilitate sau dobândind-o în cursul vietii, aleg să lupte si să se integreze.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Fiti alături! Intrarea este liberă. Pe lângă teatru (o piesă sustinută de trupa Penitenciarului Codlea si o piesă a beneficiarilor Fundatiei Rafael), veti putea admira două expozitii: una cu produse realizate de persoanele cu dizabilităti si una cu picturi ale detinutilor. Produsele sunt oferite spre vânzare vizitatorilor. De asemenea, cine doreste poate să doneze (sau nu) pentru asistarea profesionistă a persoanelor cu dizabilităti din Codlea si din împrejurimi. Nu toti avem timp să fim voluntari, dar picăturile de bunătate din fiecare se pot acumula într-un lac generator de energie. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Să nu uităm sloganul <a href="http://fundatiarafael.ro/">Fundatiei Rafael</a>, cea care se îngrijeste de persoanele cu dizabilităti: "Împreună putem crea o lume specială"!</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-11505733322252356022012-10-30T10:34:00.000+02:002012-10-30T22:04:49.137+02:00O zi la Fundaţia Rafael <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-AzWnsiOvZ8g/UI-Qr8o6x1I/AAAAAAAAABM/KGApi9hOBRQ/s1600/poza1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="250" src="http://4.bp.blogspot.com/-AzWnsiOvZ8g/UI-Qr8o6x1I/AAAAAAAAABM/KGApi9hOBRQ/s400/poza1.jpg" width="400" /></span></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><span style="font-family: inherit;"><br /></span>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: inherit; line-height: 150%;">Deşi
sufăr de Tetrapareză spastică şi sunt imobilizată într-un scaun cu rotile, am
urmat cursurile unei scoli normale, apoi liceul, iar acum sunt studentă la
Comunicare şi Relaţii Publice în ultimul an, toate acestea cu sprijinul moral
şi financiar al părinţilor.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<span style="font-family: inherit; line-height: 150%; text-align: justify;">Nu pot spune că am fost tratată diferit,
profesorii m-au privit mereu ca pe un copil normal şi au a avut întodeuna
răbdarea necesară pentru a evolua şi a scoate tot ce e mai bun din mine, eu
fiind întotdeuna printre primii şi încercând mereu să dau un exemplu celor din
jur.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="font-family: inherit; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="line-height: 150%;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cât despre colegi, trecând peste faptul că
trebuia să le reamintesc că sunt diferită şi că am nevoie de ajutorul lor, m-au
ajutat şi ei cum au putut, iar cel mai distractiv moment era acela în care ne
îmbarcam cu toţii pentru a chiuli de la ore şi a petrece un timp înpreună,
încercând să uităm de teze, examene si alte “griji </span><span style="line-height: 150%;">“
</span><span lang="RO" style="line-height: 150%;">specifice vârstei. Evident că nu puteam lipsi de la acele
escapade, care acum se numără printre cele mai frumoase amintiri din perioada
liceului, am colegii care mă mai aduceau acasă după ore si colegii care mă vizitează cu mult drag şi în ziua de astăzi, făcându-mi ziua mai frumoasă. Iar,
de departe, cea mai frumoasa surpriză a fost majoratul organizat de colegii
mei, care în acea zi au făcut tot posibilul pentru a mă simţi bine şi a uita de
probleme şi pentru asta le sunt recunoscătoare. Şi totuşi...parcă ceva lipsea,
parcă nu mă simţeam cu adevărat în largul meu.</span></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: inherit; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span lang="RO" style="line-height: 150%;">Toate acestea s-au schimbat în
momentul în care am devenit beneficiar al Centrului de zi </span><span style="line-height: 150%;">“
Rafael “, fundaţie care se ocupă cu integrarea în societate şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii a persoanelor cu dizabilităţi.</span></span></div>
<span style="font-family: inherit; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="line-height: 150%;">Trebuie să recunosc că la început mi-a fost
foarte greu să mă integrez, majoritatea beneficiarilor având o deficienţă
mentală. Dar, odată cu trecerea timpului mi-am dat seama că fiecare dintre ei
are ceva special şi că mă simt onorată să fiu înconjurată de astfel de oameni. Cu
toţii mi-au demonstrat cât sunt de speciali, ei nu cer nimic în schimbul
ajutorului necondiţionat pe care mi-l oferă de cele mai multe ori fără să cer
asta. Singura răsplată pentru ei este zâmbetul candid al celui sau celei pe
care au ajutat-o. Acolo toţi suntem egali şi toţi suntem trataţi de la egal la
egal. Acolo nimeni nu îşi dă ochiade şi nici nu auzi expresii de genul: “vai
săraca” sau “ce ai păţit</span><span lang="RO" style="line-height: 150%;">?”.</span><span lang="RO" style="line-height: 150%;">
</span><span style="line-height: 150%;">Toţi
beneficiarii sunt<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>împăcaţi cu soarta
care le-a fost hărăzită şi trăiesc fiecare clipă la intensitate maximă. Nu cer
decât afecţiune, iar specialiştii fundaţiei le-o oferă din plin. De aceea acolo
m-am simţit cu adevărat integrată şi am simţit că pot fi de folos societăţii.</span></span></div>
<span style="font-family: inherit; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="line-height: 150%;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Am fost plecată trei săptămâni şi deja
am simţit lipsa celor de acolo: colegii, specialiştii şi toţi cei care se
implică trup </span><span lang="RO" style="line-height: 150%;">şi suflet pentru a
ne face viaţa mai bună. Vestea bună este că ne vom revedea curând şi nu uitaţi:</span></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: inherit; line-height: 150%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span style="color: #c00000; font-family: inherit; line-height: 150%;">“Împreună
putem crea o lume specială!!!!!!.”</span></div>
iuliahttp://www.blogger.com/profile/15970661104783197418noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-68285799658073223912012-10-15T03:22:00.000+03:002012-10-16T17:16:15.671+03:00Experimentarea altruismului: calea spre eliberare<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-cHQIKo8Onrs/UH1sJqCYtUI/AAAAAAAAAi8/bo4mjEAg81w/s1600/reduta.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-cHQIKo8Onrs/UH1sJqCYtUI/AAAAAAAAAi8/bo4mjEAg81w/s1600/reduta.jpg" /></a></div>
Festivalul MultiArt pentru Detinuti prilejuieste si în acest an pregătirea unor piese de teatru în mai multe penitenciare din tară. Îndrumati de actorul brasovean Gabriel Costea, pentru al patrulea an consecutiv, detinutii din Penitenciarul Codlea vor pune în scenă, de data aceasta, piesa "D'ale Caragialelui". După două reprezentatii la Centrul Cultural "Reduta" Brasov si una la Casa de Cultură Codlea, dacă vor performa din nou, se vor califica la faza finală, care va avea loc la Teatrul Nottara, în Bucuresti. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
În acest an, Serviciile de Educație si de Asistentă Psihosocială ale Penitenciarului Codlea, în colaborare cu Fundația Rafael din Codlea si cu institutiile de cultură mai sus mentionate, au reunit, în acelasi spectacol, două piese de teatru: una susținută de persoanele cu dizabilități si una de detinuti. Ideea centrală este aceea de îmbinare a carității cu teatrul. Astfel, spectacolul va fi si un prilej pentru strângerea de fonduri necesare asistării persoanelor cu dizabilităti, atât prin donatii directe către Fundatia Rafael, cât si prin vânzarea de produse realizate de beneficiarii fundatiei.</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
În paralel, detinutii vor avea si ei propria expozitie cu vânzare, în principal de pictură. Fondurile obtinute din vânzarea picturilor realizate de detinuti vor fi utilizate pentru cumpărarea de materiale necesare continuării activitătilor artistice în penitenciar. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Dacă la baza actului infractional stă impulsul egoist, pasii spre reintegrare socială se fac prin gesturi responsabile si, uneori măcar, altruiste. Arta si caritatea sunt, prin urmare, cele mai bune vehicule spre libertate. Nimeni nu simte mai bine asta decât cei care au experimentat si nelibertatea, dar care sunt capabili să-si trăiască si eliberarea.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Un pas al eliberării de egoism are loc odată cu premiera piesei "D'ale Caragialelui", care va avea loc în 22 octombrie 2012, ora 17, la Centrul Cultural "Reduta". </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Intrarea este liberă.</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-68231231129516130752012-10-03T22:49:00.001+03:002012-10-03T22:49:14.656+03:00Fundatia Rafael si darul înmiit<div style="text-align: justify;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-14zpgoUIhxw/UGyVcC-ziwI/AAAAAAAAAhA/SjU_i_gWNS8/s1600/sdr+down.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-14zpgoUIhxw/UGyVcC-ziwI/AAAAAAAAAhA/SjU_i_gWNS8/s1600/sdr+down.jpg" /></a>De un an si câteva luni sunt voluntar la <a href="http://fundatiarafael.ro/">Fundatia Rafael</a>... Obisnuit, timp de 15 ani, la locul de muncă, să lucrez pe feedback negativ, nu am asteptat să primesc... Voluntariatul, însă, îti dăruieste cât nu visezi... Cele mai frumoase daruri vin din gesturile copiilor, din inocenta si din firescul lor... </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
În timpul unei activităti de ludoterapie, aflând că e ziua de nastere a unui băietel cu sindromul Down, l-am strigat pe nume si l-am întrebat câti ani a împlinit... Preocupat încă de joc, mi-a răspuns într-o doară... Când, însă, i-am urat "La multi ani!" a urmat transformarea: chipul lui rotunjor s-a umplut de zâmbet, piciorusele s-au arcuit, animate de o atât de sinceră veselie, mâinile lui s-au deschis ca bratele divine si s-a îndreptat cu pasi repezi spre mine...cuprinzându-mă într-o îmbrătisare care toată bucuria copilăriei o păstra, dăruind-o în acelasi timp... </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Nimic mai plin de vitalitate decât zâmbetul unui copilas... Din fericire, acesta este doar un exemplu... Fundatia Rafael e un izvor de viată, e entuziasmul si profesionalismul angajatilor, e dorinta persoanelor cu dizabilităti de a trăi firesc, e spatiul în care îsi duc lupta acesti oameni condamnati să fie eroi veseli si darnici, e locul în care, oricât ai dărui, rămâi dator. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă nu credeti, veniti si voluntariati! Veti deveni dependenti de asta. Dacă timpul nu vă permite, legati-vă gestul altruist de sustinerea financiară a Fundatiei Rafael sau a altei fundatii care se preocupă de persoanele cu dizabilităti si el se va transforma în cea mai firească nevoie de a rămâne alături de acesti oameni! </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Încercati! Din egoism, din pur egoism... Veti primi înmiit. :)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-43436493203592776522012-09-25T23:28:00.001+03:002012-09-25T23:29:21.902+03:00Calea prieteniei <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-p0ygK-HGUbU/UGIT05iywDI/AAAAAAAAAe0/1o5Ea3KMiY8/s1600/DSCF0814.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="http://4.bp.blogspot.com/-p0ygK-HGUbU/UGIT05iywDI/AAAAAAAAAe0/1o5Ea3KMiY8/s200/DSCF0814.JPG" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Proiectul "Psihologia pentru toti" a prilejuit o dezbatere despre prietenie, amicitie, camaraderie, parteneriat/tovărăsie... După o initială infectare cu virusul "tovărăsie", mintile s-au destelenit si păreri foarte nuantate au început să răsară...</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă prietenia presupune dăruire de sine, prezentă de calitate în viata cuiva, autodezvăluire, încredere, loialitate, a fi tu însuti, chiar si atunci când pari penibil, implicare profundă, personală, caldă si binefăcătoare, amicitia este relaxată, veselă, iar asteptările sunt mai degrabă acelea de a te simti bine în preajma cuiva, de a te molipsi de bună dispozitie si de a socializa cu niste persoane plăcute. Camaraderia implică aderarea la un tel comun, încredere, devotament, curaj, iar "tovărăsia", atât de des invocată în mediile infractionale (comunistii, precum se stie, au fost tovarăsi în comiterea unei sume de infractiuni), se raportează în general la interese comune, ca si parteneriatul. Dacă telurile si împreună trăirile sunt trainice în prietenie si în camaraderie, cele mai puternice dintre trăiri, centrarea pe interese face ca relatia de parteneriat/tovărăsie să fie dependentă de păstrarea caracterului comun al intereselor. Cineva poate porni la drum cu o altă persoană, mânati amândoi de interese comune, dar pe cale interesele lor pot să se despartă, odată cu fărâmitarea parteneriatului informal...</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nu putem fi prieteni cu multi oameni, nici amici nu putem avea foarte multi, camarazi vreo câtiva, parteneri/colegi/tovarăsi destul de multi... De fiecare dintre aceste relatii avem nevoie. Uneori migrăm dinspre parteneriat spre prietenie si, dacă găsim oameni alături de care să vibrăm, ajungem si rămânem în aceasta, alteori rămânem la stadii de simple cunostinte, parteneri/tovarăsi/colegi, amici... Esential e să definim cu claritate tipul de relatie. Dacă unei relatii bazate pe interese pragmatice, uneori utile si comune, îi spunem prietenie, nu e de vină cel ale cărui interese se despart apoi de cele pe care noi le urmărim, ci e responsabilitatea noastră să limpezim apele. Fiecare relatie poate evolua, dar nu ajută cu nimic să o botezăm cu un nume care nu e al ei. "Tovărăsia", atât de des pomenită ca fiind sinonimă cu prietenia, mai ales în medii infractionale sau în proximitatea acestora, aduce cu ea o confuzie si prea mult interes personal într-o relatie în care devotamentul e esential. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ceea ce în mediul social firesc se numeste parteneriat si presupune o relatie în care oamenii sunt corecti cu ceilalti si corecti unul fată de celălalt, în mediul infrational se numeste "tovărăsie" si, adeseori, presupune o relatie în care interesele partenerilor sunt incorecte fată de ceilalti, dar cu pretentia că interesele lor reciproce sunt corecte, ceea ce e foarte putin probabil, căci devotamentul răsare acolo unde există si un caracter sănătos. E aproape de necrezut ca un partener care obisnuieste să fie necinstit cu ceilalti să înceapă să fie cinstit chiar cu un tovarăs alături de care face ceva necinstit. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin urmare, pentru relatii precum camaraderia si prietenia, avem nevoie să începem prin a ne clădi singuri si a căuta frumosul din ceilalti. Nu e întotdeauna usor, dar bucuria presărată pe drum e o suficientă pentru a ne îndemna să (re)începem de acum. </div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-80802178533437887132012-09-24T23:52:00.001+03:002012-09-25T00:31:13.139+03:00Sfat si dor de libertate<div style="text-align: justify;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-qCzOQsEwyow/UGDKao-HB1I/AAAAAAAAAeg/uQVhXqgnB6U/s1600/DSCF0812.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="http://1.bp.blogspot.com/-qCzOQsEwyow/UGDKao-HB1I/AAAAAAAAAeg/uQVhXqgnB6U/s320/DSCF0812.JPG" width="320" /></a>Piata Sfatului din Brasov este un simbol al libertătii... Arta, în orice formă a ei, este un dor de libertate si nicăieri acest dor nu e mai intens decât dincolo de gratii... De aceea, încă de când primele atingeri ale pensulei au înfrumusetat pânza pregătită cu migală, detinutii au stiut că îsi vor etala lucrările în centrul Brasovului, printre porumbei îndrăzneti, copilasi arătând cu naturaletea frumoasei inocente chipurile pictate, bătrâni sfătosi, uneori hâtri, trecători grăbiti, interesati ori gură cască, cunoscători sau profani în ale artei... Este piata libertătii tocmai pentru că este atât de eterogenă si, mai ales, pentru că este a sfatului. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Sfatul... Da, prea putin a lipsit sfatul... Sfatul oamenilor buni, sfatul cu si către sine... Câtă nevoie a fost de el, câtă nevoie e în continuare! De sfat si de...creativitate... Câtiva ziaristi întrebau dacă această actiune, prin care Serviciile de Educatie si Asistentă Psihosocială din cadrul Penitenciarului Codlea au încurajat si au prilejuit aparitia expozitiei de pictură, grafică si origami, contribuie în mod direct la reintegrarea socială a artistilor... Ce-i drept, nimeni nu poate aduce garantii, căci omul e atât de complex si de imprevizibil, iar situatiile postdetentie sunt atât de diferite, dar stimularea creativitătii, valorizarea talentului, a efortului si a frumosului nu pot avea decât efecte benefice... În plus...o experientă pozitivă poate fi încă un pas înainte.<br />
<br />
<br />
<a href="https://www.facebook.com/media/set/?set=a.429866403738295.99179.100001448180515&type=1">https://www.facebook.com/media/set/?set=a.429866403738295.99179.100001448180515&type=1</a>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-85511988502118040722012-09-11T03:10:00.000+03:002012-09-13T07:20:21.163+03:00Patimi si pasiuni<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-bO54IOTK4-Q/UE58WGPJ52I/AAAAAAAAAdk/a4SjLrL4IZM/s1600/psychology.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="245" src="http://3.bp.blogspot.com/-bO54IOTK4-Q/UE58WGPJ52I/AAAAAAAAAdk/a4SjLrL4IZM/s320/psychology.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Proiectul "Psihologia pentru toti" are marele avantaj că păstrează spontaneitatea si autenticitatea interventiilor. În prezent, 115 persoane private de libertate sunt înscrise în proiect. Fiecare activitate are câte trei faze: creativitatea, analiza si decizia/concluzia. Astfel, participantii sunt invitati să propună teme, apoi să sustină de ce ar fi utilă dezbaterea pe temele respective si să ia o decizie cu privire la tema care urmează să fie adusă în arenă. După ce este aleasă tema, sunt invitati să exprime opinii cu privire la ea. Părerile sunt analizate, dezbătute, iar finalul presupune luarea unor decizii, conturarea unor concluzii ale grupului. Pe lângă acestea, fiecare poate merge la cameră cu propriile concluzii. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Ideea centrală este că în viată fiecare problemă are cel putin o rezolvare. Pentru a se ajunge acolo, e important ca mintea fiecăruia să emită cât mai multe idei, să producă alternative, apoi să le analizeze si să se ia decizia cea mai bună. Problema multor infractori este aceea că, aflati în fata unei probleme de viată, nu pot produce decât o idee si aceea criminală. Fiind singulară, renuntă să o mai analizeze si trec direct la decizie. Uneori, chiar dacă produc mai multe idei, sub impulsul obisnuintei, al unor emotii puternice, al influentei anturajului, poate pe fondul consumului de alcool, oamenii iau decizii proaste. Fiecare idee infractională este, inevitabil, proastă, căci pune în pericol sănătatea, viata, familia, libertatea unuia sau mai multor oameni. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Astăzi, ideea aleasă spre dezbatere a fost aceea de a pune în paralel pasiunile si patimile. Hmmm... Ce stiu oamenii de după gratii despre pasiuni si despre patimi? Mai multe decât ne-am imagina. Ce or fi patimile? Cineva ne-a amintit despre patimile lui Hristos, altcineva ne-a spus că sunt niste păcate care contribuie la învârtirea în cercuri vicioase, iar un alt participant ne-a vorbit despre dependente. Ce or avea în comun patimile lui Hristos cu păcatele si cu dependentele? Păi...patimile Mântuitorului sunt suferinte, răni venite din păcatele omenirii, iar păcatele sunt patimi care se termină cu suferinte. Elementul comun este, prin urmare, suferinta, fie că ea vine către Salvator, fie că îl prinde în chingi pe cel care greseste. Nu am insistat pe suferinte, ci pe împătimire. Patima, deci, este o consecintă a însiruirii de păcate sau a repetării unuia până la dependentă. Împătimitul este egoist, vrea totul pentru sine, este gelos, posesiv. El poate deveni promotor al suferintei altora si, neîndoielnic, al propriei suferinte. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Dacă patimile sunt rele, ce or fi pasiunile? Cineva le-a definit ca fiind trăiri extrem de puternice, care duc fiinta omului spre dăruire extremă. Psihologic, din punct de vedere afectiv, vorbim despre emotii, trăirile acelea puternice, asemănătoare focului de paie, intense, dar de durată scurtă. În timp, se formează sentimentele, focuri de lemne, călduroase, puternice si de durată. Unii oameni ajung la pasiuni, care sunt de durată si călăuzesc întreaga viată a omului. Avem pasiunile artistilor, ale sportivilor, pasiuni în dragoste (nu dragostea pasională, ci aceea jertfitoare), pasiuni generatoare de sacrificiul de sine, atât pentru tară, pentru persoane, cât si pentru idei sau credinte. Pasionatii sunt capabili să meargă până la capăt în pasiunea lor, în ciuda dificultătilor si a pericolelor. Ideea centrală e sacrificiul de sine, asta însemnând viată si nu neaparat sacrificiul suprem. S-a spus în timpul discutiei chiar o glumă desprinsă dintr-un film: "-Iubito, mi-as da si viata pentru tine!; -Da, dragule? Adu-mi si mie o cană de apă, te rog!; -Da', ce? Tu nu poti să-ti aduci?" Vedeti? Uneori spunem vorbe mari, dar nu suntem în stare de sacrificii minore. Pasiunea nu cere, ci oferă. Multi pictori talentati au murit săraci pentru că, pasionati fiind, s-au dăruit artei...fără să-i ceară ceva. Asa si pasionatii în iubire: dăruiesc, fără să ceară, nu sunt posesivi, nici gelosi si iubesc neconditionat. Pasionati sunt si oamenii care au păstrat iubirea fată de semeni chiar si atunci când ceilalti i-au trădat, lovit, dispretuit. Sfântul Stefan, în timp ce era ucis cu pietre, spunea: "Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!" La fel, cei care s-au jertfit în temnitele comuniste si care si-au iertat si iubit tortionarii. Pasionatii îsi trăiesc misiunea si o duc la capăt. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Asa cum emotiile pot fi pozitive sau negative, sentimentele asijderea, pasiunile sunt si ele de două feluri, dar cele negative au fost denumite diferit, si anume "patimi", definind cu acelasi cuvânt atât dependenta de rău, cât si suferinta cu care plăteste omul pentru propriul comportament.</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
A întrebat cineva cum de iubirea se termină uneori atât de rău, cum de oamenii pot deveni atât de gelosi si de agresivi? Păi..depinde pe cine iubeste omul, pe cine se concentrează în primul rând în iubire. Dacă se concentrează doar pe dorintele lui, dacă iubeste egoist, se află pe drumul patimii. Dacă iubirea lui e neconditionată, dacă, neuitându-si trăirile, se dăruieste, e pe calea pasiunii.</div>
<br />
Calea emotiilor si a sentimentelor pozitive, drumul pasiunilor, împlinesc omul si îl păstrează liber, aproape de ceilalti si de destinul său, în timp ce emotiile si sentimentele negative, ori patimile îl îndepărtează pe om de ceilalti si de sine, de sănătate, viată si familie.<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Precum spunea cineva, profesorul este cel care gândeste cel mai bine când predă, conceptualizarea pasiunii si a patimii m-a ajutat si pe mine, asa cum fiecare dezbatere aduce ceva nou, pe care îl poti folosi spre zidire. Dezbaterea pe această temă, în penitenciar, a luat o pauză. Oamenii îsi reasază gândurile. E timpul să începem noi dezbaterea. Vă astept cu păreri. Multe ne-au scăpat, unele ne vor scăpa în continuare, dar nu strică un schimb de idei. :) </div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-87634581823016830522012-08-13T22:55:00.000+03:002012-08-13T23:00:18.335+03:00Curajul de a sta în fata...vietii<div style="text-align: justify;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-J98k9N2sV_Y/UCla2mxlX0I/AAAAAAAAAbQ/Vy5OimXL-2c/s1600/lie.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-J98k9N2sV_Y/UCla2mxlX0I/AAAAAAAAAbQ/Vy5OimXL-2c/s1600/lie.jpg" /></a>Astăzi am discutat cu detinutii despre ceea ce s-a întâmplat în<a href="http://www.serialulmeu.ro/2011/02/lie-to-me-sezonul-1-episodul-5"> episodul 5 al serialului "Lie to me"</a>, minutul 38.35. Un lider al lumii interlope tocmai a fost gratiat, întrucât guvernatorul si un specialist au considerat că el s-a schimbat cu adevărat. Sotia uneia dintre victimele acestuia si-a cumpărat un pistol si a decis să se răzbune. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Priviti cum reactionează proaspătul gratiat! Manifestă empatie, responsabilitate, curaj, prezentă de spirit... Detinutii cu care am vorbit au văzut în primul rând curajul lui de a sta în fata pistolului si de a fi gata să moară întelegând că văduva din fata sa era îndreptătită să apese pe trăgaci... Curaj... Curajul de a sta în fata pistolului... De multe ori, însă, atât cei care au ajuns după gratii, cât si cei care au iesit sau cei care n-am fost niciodată...avem nevoie să stăm cu curaj în fata...vietii, asumându-ne cu adevărat greselile. În penitenciare sunt oameni care au ajuns acolo pentru diverse infractiuni: unele usoare, altele extrem de grave. Ei plătesc pentru ceea ce au făcut. Uneori învată din asta, alteori nu...Si noi, cei care suntem liberi, destule greseli am făcut, unele provocând mai multă durere decât anumite infractiuni. Avem noi curajul de a sta astfel în fata vietii, fără să aruncăm responsabilitătile în cârca altora?</div>
<br />
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-974926018387830381.post-47779417075733444772012-08-04T13:15:00.001+03:002012-08-04T13:16:48.290+03:00Beneficiarii Fundatiei Rafael pregătesc un nou dar teatral<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-l7j2I0iDVGk/UBz1-IvwyHI/AAAAAAAAAZU/xHtaf5_w-_4/s1600/DSCF8829.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="http://2.bp.blogspot.com/-l7j2I0iDVGk/UBz1-IvwyHI/AAAAAAAAAZU/xHtaf5_w-_4/s320/DSCF8829.JPG" width="320" /></a>Fundatia Rafael, specializată în
asistarea persoanelor cu dizabilităti, a sustinut o serie de spectacole de
teatru inspirate din vietile si preocupările beneficiarilor săi. “Primăvara
sufletelor”, ultima piesă pregătită până în prezent, a încoltit odată cu primii
ghiocei de anul acesta, sub forma unei idei, a crescut lin, a înflorit în miezul primăverii, în toată splendoarea actorilor săi si a dat roade în lunile
mai-iunie, când, de pe diverse scene, spectatorii au fost invitati să simtă savoarea trudei de zi cu zi a actorilor, care au stiut să-si descopere abilităti,
dincolo de dizabilitati, acolo unde este Omul, în toată splendoarea lui. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Ceea ce mi s-a părut, însă,
fascinant, a fost că, desi roadele artistice au fost culese pe îndestulate de
toti cei care au trecut pragul sălilor în care au avut loc spectacolele, unele
dintre fructe au hrănit seminte. Astfel, ultima zi a spectacolelor a fost impregnată,
pe lângă emotiile firesti ale dăruirii către public, de întrebarea: “Când începem o nouă piesă?” Ca o briza învăluitoare s-a răspândit si se auzea
aceasta întrebare venind de pe buzele fiecărui actor. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Era începutul lunii iunie…
Freamătul pregătirii unui nou spectacol începuse… Semintele n-au mai fost
răspândite de mâinile celor care se îngrijeau, căci singure au coborat din
fructele coapte si s-au asezat, noi plante să aducă la suprafată.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Astfel, încet-încet, o nouă piesă de teatru a început să prindă contur. Asezati stând la mese, ideile au început să curgă, să se deseneze frumos într-un peisaj comun impresionant, să se astearnă pe hartie și, în curând, să dea viată unei noi povesti despre perseverentă,
prietenie si talent.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Noi am început… Primul gong îl
veti auzi la toamna. <span style="font-family: Wingdings; mso-ascii-font-family: "Times New Roman"; mso-char-type: symbol; mso-hansi-font-family: "Times New Roman"; mso-symbol-font-family: Wingdings;">J</span></div>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/07991998865051002139noreply@blogger.com0